Halvița, un produs despre care se spune că este mai dulce ca mierea, a revenit ”în forță” în târgurile din județul Giurgiu, fiind la mare căutare de pofticioși de toate vârstele.
”Halvița se toarnă pe foi de napolitane sau direct în tăvi și după ce este ținută cel puțin 12 ore la rece, e tăiată apoi în diferite forme și mărimi în funcție de gramajul cerut de clienți. Practic avem halviță pentru toate buzunarele de la bucăți mari de până la cinci sute de grame ambalate în foi de napolitane și învelite în celofan, la bucățele foarte mici care pot fi mâncate de un copil”, dezvăluie, pentru AGERPRES, nea Tudor, un producător de halviță din municipiul Giurgiu.
Ca o noutate în acest an, comercianții și producătorii de halviță au ales să comercializeze acest produs și în vafe de napolitane la fel cum este servită înghețata, astfel încât să poată fi mâncat și pe stradă.
Comercianții sunt mândri de marfa lor, dar puțini sunt dispuși să își dezvăluie rețeta. ”Vă pot spune rețeta, dar oricum nu aveți cum să faceți halviță pentru că nu aveți ciuin, un produs special folosit la fabricarea ei”, spune un alt comerciant de halviță.
”Mulți cred că halvița se face doar prin batere de albușuri de ou, aceasta este mai mult rețeta pentru nuga, dar pentru o halviță adevărată trebuie ciuin, și noi facem rost cu greu de acest produs. După amestecarea ingredientelor, trebuie să lași halvița să se odihnească și să capete aspectul și forma pe care o vedeți pe tarabă, respectiv albă, mată și cu aspect sticlos strălucitor timp de aproape 12 ore. Eu fac de ani de zile halviță, dar vă spun că nu este un proces ușor”, a declarat Mariana, o producătoare veche de halviță din municipiu care spune că a lucrat ani de zile în domeniul patiseriei și al produselor de cofetărie, dar acum s-a dedicat producerii halviței.
În concluzie, pentru a face halviță ai nevoie de miere, zahăr, puțină apă, albușuri de ou, zeamă de lămâie. În această compoziție se adaugă nuci, alune, semințe, stafide sau se poate face fără niciun fel de adaos în funcție de preferințele clienților. Totul se prepară într—un vas cu pereții groși pentru a nu se lipi sau arde și la foc mic, secretul este adăugarea ciuinului care are proprietăți spumante.
Producătorii de halviță din Giurgiu spun că găsesc foarte greu acest produs, mai mult pe internet sau la magazinele specializate din Capitală. La final, compoziția se toarnă în tăvi, pe foi de napolitană și se ține la rece peste 12 ore după care se taie în formele și dimensiunile dorite.
Pentru că atunci când este gata de consum halvița adevărată este foarte tare încât doar cei cu o dantură puternică și sănătoasă o pot mânca, în acest an producătorii de halviță din Giurgiu au ales să facă și halviță tare și halviță mai moale.
”Am cumpărat o bucată de halviță mai moale că din cea tare nu mai pot mânca la vârsta mea, practic, am luat-o pentru că îmi era poftă și îmi amintește de copilărie când, de Lăsatul Secului, părinții ne legau bucăți de halviță cu o ață și o legănau prin fața copiilor care se aflau la noi în vizită în acea zi. Noi trebuia să prindem cu gura bucăți de halviță și pentru că mai mult ne lipeam cu halviță, toți din jurul nostru râdeau și în casă era o adevărată sărbătoare’, spune și o doamnă de 60 de ani din Giurgiu care s-a oprit să cumpere o bucată din produsul dulce.
Acesta este un obicei împrumutat de la negustorii turci și se practică de Lăsatul Secului, moment care face diferența între vechiul și noul an agrar, obiceiul fiind practicat înaintea începerii Postului Sfintelor Paști, dar la Giurgiu se mai găsește halviță și la târguri sau alte sărbători ale orașului.
Halvița este produsă și poate fi găsită la Giurgiu doar la comercianții ambulanți care o vând ocazional la tarabe, în cofetării nefiind comercializat acest produs, iar acest fapt face ca Giurgiu să pară un oraș în care timpul a înțepenit în Turnul Ceasornicului în vremea în care negustorii turci își strigau marfa pe străzile orașului.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.